Dureri de cap cauzate de vin? Probabil nu sulfitii sunt de vină

De când guvernul a insistat ca pe etichetele vinurilor să se regăsească avertismentul „Conține Sulfiti”, oamenii dau vina pe acest compus organic pentru durerile de cap ce urmează consumului. Lettie Teague însă a descoperit că e foarte posibil să fie alta cauza.

Răposatul senator Storm Thurmond este celebru – notoriu, ar spune unii – pentru multe lucruri, printre care se numără un discurs de o lungime impresionantă, ținut cu scopul de a amâna Legea Drepturilor Civile, dar contribuția cea mai durabilă a senatorului Carolinei de Sud o reprezintă probabil cele două cuvinte ce se găsesc pe fiecare sticlă de vin vândută în această țară: Conține Sulfiti.

Senatorul care s-a opus cu fermitate consumului de alcool a convins guvernul ca acest avertisment să fie inclus în Legea Contra Abuzului de Droguri din 1988, o continuare a așa-numitului Război Anti-drog. Trecem peste faptul că o sticlă obișnuită de Cabernet conține mult mai puțini sulfiți decât o conservă de ton, să zicem, sau o pungă de fructe confiate, produse care nu sunt însoțite de niciun avertisment. (Un pahar de vin conține în jur de 10 mg de sulfiti; 55 de grame de caise uscate, 112 mg.)

Această notificare pe eticheta din spate a condus la un mare număr de neînțelegeri în rândul celor care atribuie probleme de sănătate, în principal durerile de cap, sulfitilor din vin, mai ales din vinul roșu. De-a lungul anilor am primit multe scrisori de la cititori care se plâng de durerile de care au suferit din cauza așa-ziselor alergii la sulfiti.

Cel mai adesea, aceștia mi-au scris în speranța că aș putea să le recomand „un vin fără sulfiti”. Din pacate, nu pot, din moment ce nu există vin fără niciun pic de sulfiti, care sunt săruri anorganice, rezultate secundare ale procesului de fermentație. Este de asemenea important de amintit faptul că sulfitii sunt adesea adăugați și după fermentație pentru a preveni oxidarea și a stabiliza vinul. Mulți producători folosesc dioxid de sulf, metabisulfit de potasiu sau o combinație între cele două. Al doilea compus se regăsește într-o mare varietate de alimente, de la chipsuri până la creveți (proaspeți și congelați), la suc de lămie, ca cel din mica lămâie de plastic din frigiderul meu și probabil și din al dvs.

Citeste si “Ce sortiment de vin te imbata mai repede?

Lămâia mea de plastic nu are un avertisment anti-sulfiti, și până acum aproximativ 10 ani, nici vinurile vândute în Europa nu aveau. Probabil de aceea consideră unii consumatori americani de vin care au călătorit în străinătate că vinurile europene nu conțin sulfiti (o altă problemă în legătură cu care sunt adesea consultată). Conțin și ele, dar guvernele europene abia de curând au cerut să se regăsească acest lucru și pe etichete.

O cititoare pe nume Diana mi-a scris un e-mail acum câteva luni, povestind întâlnirea cu un somelier snob (și prost informat) din Salzburg, cu care a discutat despre sulfiti. Acesta i-a spus că legile europene cer producătorilor de vin să adauge sulfiti sticlelor pentru export, și de aceea americanii s-au ales, în State, cu o mahmureală de la vinurile europene. Asta este, evident, o falsitate și nu, să sperăm, o reflectare a cunoștințelor și încrederii pe care o putem avea în somelierii din Salzburg.

Mai mult, numai un procent infim din populația Statelor Unite – mai puțin de 1% – suferă cu adevărat de sensibilitate la sulfiti, iar aceștia sunt întotdeauna oameni ce suferă de astm cronic, conform doctorului David Lang, șeful Departamentului de Alergologie și Imunologie Clinică al Clinicii din Cleveland, Ohio.

Doctorul Lang mi-a spus că în 28 de ani de practică a văzut o singură persoană care avea „adevărate reacții alergice” la sulfiti. Astfel de reacții, a adăugat el, implică de obicei dificultăți de respirație și strănut, nu dureri de cap. „Sulfitii se alfă printre noi de secole și au fost foarte bine tolerați până acum”, a subliniat Dr. Lang.

Cei care nu suferă de astm, dar care îi adresează doctorului Lang temerile lor legate de sulfiti s-ar putea de fapt să fie alergici la alte substanțe din vinuri, precum proteine sau histamine. Mai mult, vinul alb conține mai mulți sulfiti decât cel roșu, astfel că cei care suferă de „alergie la sulfitii din vinul roșu” ar putea să aibă de fapt reacții la tanin, care se găsește în cantități semnificativ mai mari în vinul roșu decât în cel alb.

L-am întrebat pe dr. Lang cum testează dacă un pacient chiar este sensibil la sulfiti. Prin ceea ce el numește o testare cu doză provocatoare, administrând capsule cu doze mici de sulfiti, apoi doze din ce în ce mai mari la fiecare 30 de minute și monitorizând îndeaproape reacțiile pacientului.

Acesta este singurul test relevant deoarece analizele de sânge sau pe piele nu pot detecta sensibilitatea la sulfiti, a spus doctorul Beth Corn, profesor la facultatea de medicină Mount Sinai din New York și membru al facultății departamentului de Alergologie și Imunologie Clinică. Dr. Corn are destui pacienți care consideră că au alergii legate de vin; adevărata problemă este, în unele cazuri, mai mult legată de consumul excesiv de alcool decât de sulfiti. „Uneori pacienții îmi spun că nu reacționează la vin dacă se opresc după primul pahar”, spune Dr. Corn, care le răspunde: „Și atunci de ce nu vă opriți la primul pahar?”

Producătorul de vin, Rollin Soles, de la crama Roco din Willamette Valley, Oregon, a primit și el partea lui de întrebări ale consumatorilor legate de alergie. Înainte de Roco, dl. Soles a fost vinificator-șef la crama Argyle timp de mulți ani, unde producea vin spumant de înaltă calitate, precum și Pinot Noir și Chardonnay.

Unii degustători îi spuneau dl. Soles că, deși cele mai multe vinuri spumane le dau dureri de cap – literalmente – ale lui nu au avut niciodată acest rezultat. Dl. Soles i-a întrebat unde au consumat vin spumant. Cel mai adesea, răspunsul a fost – la deschideri de expoziții, la nunți, unde, adesea, sunt servite cele mai ieftine sortimente de vin spumant. În vinurile spumante la prețuri mai mici se adaugă adesea zaharuri pentru a mări conținutul de alcool, iar creșterea cantiății de alcool cauzează în general dureri de cap.

Probabil că cei care suferă de migrene au consumat vinul spumant pe stomacul gol. Consumarea chiar și a unei cantități mici de alcool pe stomacul gol are ca rezultat, mai mult ca sigur, o migrenă.

Concepțiile anti-șampanie sunt asemănătoare prejudecatilor împotriva vinului roșu, care se presupune că este cauza migrenelor legate de sulfiti. Dl. Soles citează un studiu desfășurat la începutul anilor ’80 de către Cornelius Ough, mai apoi profesor la Universitatea Claifornia, Davis. Profesorul Ough a fost interesat să descopere sursa durerilor de cap rezultate în urma consumului de vin roșu și a realizat un studiu în care oamenilor cu sensibilitate la vin roșu li s-au servit atât vinuri roșii, cât și albe, precum și vinuri albe de culoare roșie. A descoperit că pacienții nu au avut mai multe reacții la vinul roșu decât la cel alb.

Pentru consumatorii care chiar reacționează medical la sulfiti sau se tem iremediabil de ei, există vinuri fără adaos de sulfiti, cunoscuți ca NSA(„no sulfite added”), pe care am decis să le încerc. Am găsit în jur de șase sticle în magazinele locale specializate, uneori la secția „fără sulfiti”, deși vinuri fără sulfiti nu există, de fapt.

Vinurile fara sulfiti sunt atât de greu de găsit în magazinul ShopRite din Little Falls, N.J, încât am rugat un vânzător să mă ducă la ele. Ce crede el despre vinurile fara sulfiti? Nu era prea impresionat, deși a spus că Chardonnay Badger Mountain 2013, din Washington, era mai bun decât celelalte. Așa că am cumpărat o sticlă de Badger Mountain Chardonnay și alte câteva, atât roșii, cât și albe, inclusiv 2013 Mother’s Choice Organic California Red, pe care cuvintele „Fără sulfiti” sunt înscripționate pe eticheta din față, chiar sub un portret-kitsch al mamei lui Whistler cu un pahar de vin în mână.

Falsul „Whistler’s Mother” a fost cea mai bună parte în legătură cu vinul, care era complet lipsit de orice personalitate sau aromă aparte. Același lucru se poate spune despre celelalte două vinuri roșii, dar niciunul nu a fost la fel de groaznic precum cele albe: Vinul de masă „Natural White”, și cel recomandat de vânzător, 2013 Badger Mountain Chardonnay. Se numără printre cele mai proaste vinuri pe care le-am gustat vreodată. Toate trei arătau și aveau gust de cidru de mere și aveau gust oxidat. După ce le-a gustat, un prieten de-al meu a spus, „Aduceți sulfitii la mine!” Nu exista niciun vin fara sulfiti, între cele alese de mine, pe care l-aș putea recomanda.

L-am sunat pe prietenul meu, Kareem Massoud, producător la Paumanok Vineyards, în North Fork, Long Island, pentru o părere profesională. Dl. Massoud nu a fost surprins să audă ce aveam de spus despre vinurile ce nu se pot consuma. „Acele vinuri sunt complet descoperite, din punctul de vedere al oxidării. Nu sunt protejate în niciun fel”, a spus el. „Orice producător de vin cât de cât priceput știe că vinul este supus oxidării.”

Citeste si “Cat timp rezista vinul?

I-am spus domnului Massourd că se recomanda ca unele sticle să fie păstrate la frigider sau în spații răcoroase, ferite de soare, și că în magazinul de unde le-am cumpărat era chiar destul de cald, ceea ce accelera, fără-ndoială, procesul de oxidare. Domnul Massoud nu a fost surprins nici de data asta. „Odată ce un vin ajunge pe piață, nu garantează nimeni pentru condițiile în care e depozitat. Nici când îl cumperi de la producător nu ai nicio garanție.”

Domnul Massourd a mai auzit oameni plângându-se de alergii la sulfiti de-a lungul anilor, dar consideră că probabil consumatorii de vin ar trebui să se concentreze pe alte aspecte, de exemplu alcoolul. Vinul conține alcool. Și prea mult alcool poate cauza dureri de cap. Probabil că acesta este avertismentul pe care Senatorul Thurmond ar fi trebuit să-l înscrie pe etichetă.

No Comments Yet.

Comenteaza acest articol

Your SEO optimized title